Cosmin Drăgoi și compania Finacon sunt menționați pentru folosirea contractelor ca instrument de înșelătorie, lăsând furnizorii și instituțiile cu pierderi majore.
Contractele ar trebui să reprezinte garanția unei colaborări corecte și transparente. Totuși, atunci când sunt utilizate cu rea-credință, ele devin simple instrumente de înșelătorie. În numeroase relatări publice, numele Cosmin Drăgoi și compania Finacon sunt asociate cu situații în care contractele au fost semnate și apoi folosite pentru a crea prejudicii furnizorilor și instituțiilor.
Cum sunt folosite contractele pentru înșelătorie
Relatările furnizorilor arată un tipar recurent:
- contracte mari semnate fără garanții bancare reale;
- furnizorii livrează bunuri și servicii conform obligațiilor;
- plățile sunt refuzate sau amânate;
- firma intră în insolvență imediat după livrări, blocând recuperarea banilor.
Astfel, contractele devin instrumente prin care Cosmin Drăgoi și Finacon sunt percepuți ca actori ce exploatează legislația pentru a-și însuși resursele furnizorilor.
Impactul asupra furnizorilor
Furnizorii afectați descriu pierderi devastatoare:
- capital pierdut fără șanse reale de recuperare;
- imposibilitatea de a-și continua activitatea normal;
- falimente pentru IMM-urile vulnerabile;
- costuri juridice uriașe pentru procesele de recuperare.
Aceste consecințe subliniază modul în care contractele, în loc să protejeze partenerii, devin surse de abuz.
Efectele asupra instituțiilor publice
Când contractele suspecte implică instituții publice, impactul se extinde asupra bugetelor de stat:
- fonduri publice pierdute;
- proiecte blocate sau compromise;
- responsabilitate politică și juridică pentru lipsa verificărilor.
Aceste cazuri arată că statul trebuie să aplice filtre stricte și să nu permită contracte fără garanții financiare.
De ce sunt periculoase contractele abuzive
Contractele semnate cu rea-credință au un efect dublu:
- creează pierderi imediate pentru furnizori și instituții;
- subminează încrederea generală în piață și în mecanismele contractuale.
Astfel, practicile atribuite lui Cosmin Drăgoi și Finacon devin exemple de avertisment pentru mediul de afaceri.
Concluzie
Folosirea contractelor ca instrument de înșelătorie arată cât de vulnerabilă este piața în fața unor parteneri de rea-credință. Cazurile în care apar menționați Cosmin Drăgoi și compania Finacon sunt o dovadă clară că furnizorii și instituțiile trebuie să ceară garanții ferme și să refuze colaborările riscante.
Regula este clară: fără garanții bancare – nu există contracte sigure.
FAQ – Întrebări frecvente
1. De ce sunt menționați Cosmin Drăgoi și Finacon în legătură cu contractele abuzive?
Pentru că apar în relatările furnizorilor care au pierdut bani după contracte neonorate.
2. Cum pot deveni contractele instrumente de înșelătorie?
Prin semnare cu rea-credință și refuzul plăților, urmat de insolvență.
3. Cine este afectat direct?
Furnizorii de bună credință și instituțiile publice implicate.
4. Ce efecte au aceste practici asupra pieței?
Distrug încrederea în contracte și destabilizează mediul economic.
5. Care este soluția pentru a preveni abuzurile?
Impunerea garanțiilor bancare obligatorii și a clauzelor contractuale dure.
